 |
Meniu |
|
|
Diverse |
|
|
Publicitate |
|
|
orase infratite |
|
|
Contorizare |
|
|
 |
|
Castelul mitropolitan |
|
|
 |
Monument istoric, construit de Georgiu Bagdi în 1535. A apartinut si lui Mihail Apafi al II-lea, ultimul principe al Transilvaniei. Devine sediu al Episcopiei greco-catolice (1737), mai apoi al Mitropoliei (1853). Un timp a gãzduit Muzeul de Istorie al orasului. |
|
|
|
catedrala SF. Treime |
|
|
| Monument
istoric si simbol al renasterii nationale. Construitã între 1741 - 1749; sfintitã în 1756. Cel dintâi edificiu baroc din mediul românesc. Arhitect Ioan Martinelli. Este mãritã în 1837, fiind prevãzutã cu douã turnuri pe fatadã. |
|
|
|
iconostas SF. Treime |
|
|
|
Sculptat în stil baroc cu elemente românesti de mesterul Aldea din Tg. Mures (1756). Autorul icoanelor este reputatul pictor Stefan Tenetchi. Acest iconostas este cel mai mare din tarã. |
|
|
|
Bisericuta grecilor |
|
|
| Monument istoic. În cimitirul ei, adevãrat panteon al Blajului, odihnesc: T. Cipariu, mitropolitul Al. Sterca Sulutiu, I.M. Moldovan, Axente Sever, St. Manciulea etc. |
|
|
|
campul libertatii |
|
|
 |
În acest loc sfânt al poporului român s-au desfãsurat cele douã Adunãri Nationale din mai si septembrie 1848. De-a lungul timpului, aici au fost ridicate diferite monumente. În prezent se aflã un ansamblu sculptural - monumental, format din monumentul central "Gloria" si din 24 de busturi ce înfãtiseazã fruntasi ai revolutiei pasoptiste si ai culturii românesti. Dintre realizatorii acestor lucrãri de artã citãm pe: Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea, Marius Butunoiu etc. |
|
|
|
teilu lui eminescu |
|
|
| Se spune cã de lângã acest tei a exclamat marele poet "Te salut din inimã Romã micã. Îti multumesc, Dumnezeule, cã m-ai ajutat s-o pot vedea". |
|
|
|
stejarul lui a. iancu |
|
|
 |
Dupã Revolutia de la 1848, Craiul muntilor doinea uneori din fluier cântece de jale la umbra acestui bãtrân copac, martor al unor însemnate evenimente istorice. Tot aici în luna mai 1688 generalul Anton Caraffa dusese tratative cu Mihail Apafi I în vederea încorporãrii Transilvaniei la Imperiul Habsburgic. |
|
|
|
mitropolitul v.suciu |
|
|
| Membru de onoare al Academiei Române, presedinte al Consiliului National Român din Blaj, în 1918 socotit cel mai de seamã teolog al Bisericii Unite, ctitor de scoli. |
|
|
|
col. nat. i .m. clain |
|
|
 |
Construit între anii 1925 - 1929, din initiativa mitropolitului Vasile Suciu, cu fonduri obtinute în mare mãsurã, printr-o colectã publicã. Astãzi adãposteste "Colegiul National Ioan Inochentie Micu Clain". În subsolul capelei din spatele clãdirii se aflã morminetle unor episcopi si mitropoliti ai Blajului. |
|
|
|
casa iacob muresanu |
|
|
| În ambianta acestei case modeste a creat opere nemuritoare renumitul compozitor, primind aici o seamã de personalitãti ale timpului. Sub streasinã se aflã fresca ce înfãtiseazã muzele artelor, realizatã de Anton Zeiler. |
|
|
|
mihai eminescu |
|
|
|
|
Manastirea Buna Vestire |
|
|
Monument istoric. În aceastã clãdire au functionat un timp mãnãstirea Buna Vestire, tipografia cu atelierul xilografilor si Seminarul cãlugãrasilor. În prezent, Biblioteca Documentarã "T. Cipariu" si Biblioteca Orãseneascã. |
|
|
|
Petru pavel aron |
|
|
|
Episcopul Petru Pavel Aron infiinteazã tipografia (1747) si deschide scoli sistematice nationale (1754).
Statuie de Iuliu Togãnel. |
|
|
|
catedrala SF. Treime |
|
|
| Monument istoric. Aici s-au deschis în 11 octombrie 1754 "Fântânile darurilor": scoala de obste, latineascã si preoteascã. Aici au fost elevi sau dascãli: S. Micu, Gh. Sincai, P. Maior, T. Cipariu, S. Bãrnutiu, G. Baritiu, I.M. Moldovan, A. Bunea, etc. |
|
|
|
casa de cultura |
|
|
|
Casa Municipala de Cultura Blaj |
|
|
|
|
irc: Canal #Blaj |
|
|
PaRTENERI |
|
|
Horoscop zilnic |
|
|
CURS VALUTAR |
|
|
cod postal blaj |
|
|
515400 |
|
|
|
online |
|
|
|
Vizitatori online: 0 |
|
|
|
